Daca e-criza atunci e-jumatate de miliard de euro pentru ca e-Romania

Nu pot sa cred ca cineva poate sa se gandeasca ca ar fi bine sa bage jumatate de miliard de euro intr-un site. Lasand deoparte faptul ca suntem ingropati in datorii, ca nu avem bani de salarii, ca somajul este infloare sau ca nu mai avem sporuri (bugetarii), este un mare cacat ca tu, Romania, sa investesti cea mai mare suma care s-a investit vreodata intr-un site. In primul rand nu cred ca se pot cheltui responsabil acesti bani pentru un asemenea proiect si chiar daca s-ar intampla acest lucru nu cred ca site-ul va fi util nici macat in momentul in Romania ar fi pregatita si ar avea cu adevarat nevoie de un asemenea serviciu, dar categoric nu suntem inca pregatiti, vor mai trece ceva ani pana cand tot romanul de rand va avea acces la internet si sa il foloseasca in asa fel incat sa aiba nevoie de aceste servicii online. Siteul nu are efectiv cum sa justifice cheltuirea acestei sume si nici nu este inca nevoie de un proiect de o asemenea amploare.

Nici macar nu stiu ce sa mai spun, doar ca nu vreau sa traiesc intr-o Romanie in care sa fim prostiti in asemenea hal.

Rugămintea domnului Boc

Emil Boc Inaugureaza Pasajul Baneasa din Bucuresti, vineri, 27 noiembrie 2009. Mihai Saracu/Demonul Schiop Foto

Probabil că a trecut prea multă vreme de atunci și pot invoca această întâmplare doar ca o amintire, dar consider că este suficient de comică încât să v-o povestesc chiar și după câteva luni (n.r., nu spun câte că mi-e rușine – faceți voi socoteala).

Probabil că țineți minte măreața zi în care s-a inaugurat Pasajul Băneasa. Inaugurarea a fost făcută de ministrul interimar al Transporturilor, Radu Berceanu, și de către premierul interimar, Emil Boc, înainte de termen, înainte sa fie efectiv gata, fapt demonstrat chiar la doar câteva minute de la deschiderea pasajului de blocajul traficului.

În timp ce Radu Berceanu susținea o conferință de presă în care explica eficiența proiectului, cu minunatul peisaj din spatele său, domnul Boc îmi tot acoperea obiectivul aparatului de fotografia, încercând să-mi atragă atenția. Reușise. Inițial voiam să-i spun de mamă, dar brusc mi-am amintit de SPP-istul din spatele său care mă legitimase cu ocazia unei vizite anterioare a premierului la lucrările din pasaj pentru stilul meu “agresiv” în care făceam poze. Așa că îl privesc nedumerit pe domnul Boc fără aparat, așteptând o explicație, iar aceasta nu întârzie să apară: “Te rog să nu-mi mai face poze din unghiul ăsta pentru că nu ies bine.”  Îmi pare rău și acum că i-am stricat ziua, cuvintele scăpându-mi de sub control i-am spus că nu este unghiul vinovat, ci așa e el,  mai bocciu.

Radu berceanu sustine o conferinta de presă la inaugurarea Pasajului Baneasa din Bucuresti, vineri, 27 noiembrie 2009. Mihai Saracu/Demonul Schiop Foto

Donați ori nu donați!

Vorbeam cu Miruna pe twitter despre numărul mic de donatori de organe din România, ea fiind studentă la medicină. Cică mor vreo 4-5 mii de oameni pe an din lipsă de donatori. Să-mi fie cu iertare dacă numărul nu este prea precis, dar până îți răspunde Goagăl sau Ministerul Sănătății la câteva întrebări despre ce trebuie să faci ca să fii donator de organe s-ar putea să se scurteze listele de așteptare cu câteva poziții, iar tu să ajungi țiței. Închipuie-ți că sunt încă oameni cărora dacă le zici de PC sau Mac cred că le vorbești de animale din ogradă, iar asta e grav. Știu că sună oribil, dar ăsta e adevărul.

Nu am să reiau articolul ei în totalitate, dar am să vă fac un fel de rezumat. Ea este nedumerită de faptul că oamenii spun un “nu” răspicat dacă prin nu știu ce hazard se discută la masă despre donații de organe. I se pune omului pe inimă, i se strică tihna ficatului și toate astea pentru că nimeni nu se gândește să mediatizeze această problemă, să formeze o opinie pozitivă. Dar probabil că este mai rentabil așa… cerere-ofertă.

OK! Deci am văzut-o pe Mihaela Rădulescu în chiloței promițându-ne “chestii” dacă ne lăsăm de fumat. Acum aș vrea să-l văd pe Adrian copilul minune pe lista de donatori pentru că am auzit că are inima de fier sau oricare alt manelist pentru că astfel ei ne-ar fi cu adevărat mai valoroși morți decât vii. Iar politicienii s-ar putea înscrie pe liste în așteptarea donatorilor de creier, chiar dacă acest tip de operație nu s-a perfecționat nu avem de ce să ne facem griji… Mai rău nu se poate nici măcar după o lobotomie.

O masina este implicata intr-un accident pe soseaua Kiseleff din Bucuresti, sambata, 1 august 2009. Mihai Saracu/Demonul Schiop Foto

Demonul schiop isi schimba continutul editorial

Incepand de astazi am sa imi schimb politica editoriala. Am sa abordez probleme mai generale, de actualitate, probleme reale sau chestiuni penibile care ne privesc. Probabil ca nu am sa renunt in totalitate la “artisticarii”, dar in principiu am sa incec sa ma fac util.
Sper ca hotararea mea sa fie bine primita de catre voi si vreau sa multumesc celor care au mai dat cate un click in perioada in care blogul nu a fost activ. Va multumesc.