contur de scrum, cuvinte uitate, enigma, enigma mototolita, piata romana, suflete patate, trupuri noi, umbra semafor, umbrele durerii, vand trup - schimb, vorbe nimerite
In Fara sa etichetez on September 24, 2009 at 23:29
O persoana asteapta culoarea verde a semaforului intr-o intersectie din Piata Romana, in Bucuresti, marti, 11 noiembrie 2008. dugy.eu/Demonul Schiop FOTO
Ascunsă într-un contur de scrum și mototolită, pierdută de tine prin cearșafuri, dar vulgar de evidentă pentru ceilalți. Poate că de data asta o să rămână… mereu. E îndrăgostită căci a mai fost. De data asta o să se întoarcă chiar dacă n-o să vrea să rămână la capăt – până la capăt, la casa pe care o chemi din trupuri noi în sufletele pătate de caudine. Înțelegi?! Eu nu-nțeleg ce am vrut să zic… Sunt cuvinte scrise sau rostite fără garanție, cuvinte ce n-am să le iau înapoi chiar dacă te scot din minți și n-am să le schimb chiar dacă nu-ți vin bine. Sunt vorbe nimerite pe umbrele durerii. N-am gustat otrava, ce dulce să-mi facă viața și nici n-am simțit durerea care să nu-mi stârnească un zâmbet, măcar la final, inspirat din eșec, farsă, boală sau crimă, ca viața. A înnebunit solipsistul. E dement! Și-mi place.
Au fost vorbele scrise care n-au contat, le-am șters pe acelea care nu vor fi uitate niciodată, lăsându-le pe cele care vor fi citite și uitate.
arcele de foc, aripi aprinse, fara cuvinte, marchiza, pierdut intre stihii, poem, poet, poezie, sheol, slobod de trup, spiritul epocii, stihuri, vis ucis
In Eva si Adam on September 14, 2009 at 18:38
O femeie participa la parada costumelor de epoca in cadrul Festivalului Zilele Bucurestiului, duminica, 13 septembrie 2009. MIHAI SARACU/NewwsIn FOTO/Demonul Schiop Foto
Făuresc aceste stihuri,
Aşternând pe foaie viitorul.
Un vis ucis de compromis
Căci viaţa si sheol-ul sunt totuna,
Iar îngerul e gol, nu singur!
Sufletu-i nemuritor
Nu ocoleşte furtuna,
Dar eu, aceleşi vis îl pierd printre stihii
Şi cântu-mi piere de pe buze.
Dar patima însufleţeşte marchiza,
Iar aceasta nu renunţă.
Limpede mă-nalţă,
Cu aripi neobosite,
Prin arcele de foc,
Străpungând văzduhul
Spre soare şi zenit.
Îmbrăţişat de aripi acum aprise,
Slobod de trup şi veşminte…
Vreau să-ţi spun cât te iubesc,
Dar fără cuvinte…
acopera ochii, dulce abandon, inger impietrit, pazesc nadirul, poem, poet, poezie, pustie de tine, stihuri, strain de mine, taine stiute de toti, teren minat
In Eva si Adam on September 10, 2009 at 18:37
Mai multe scrisori sunt expuse la un targ de antichitati de pe Bulevardul Aviatorilor din Bucuresti, sambata, 29 august 2009. Mihai Saracu/Demonul Schiop FOTO
“Un dulce abandon,
o plutire în doi
- deasupra unui teren minat, ce-i drept -
curmată de taine
ştiute de toţi,
străine de mine.
Privesc în gol, pustie de tine…
Pentru a-ţi simţi durerea,
îmi muşc buzele
şi îmi beau propria otravă.
Priveşte-te-n oglindă şi vei vedea
adevărul unei realităţi false.
Lasă-mă ochii să ţi-i acopăr
şi vei vedea adevărul din tine.
Dacă verdictul va rămâne acelaşi
destinul îmi e pecetluit.
Un înger împietrit,
păzind nadirul,
mângâiat doar de cioburi.”
